“Esti GATA pentru cel mai tare eveniment dance din Romania? Atunci nu iti programa nimic pe 28 IULIE!
Cea de-a 12 a editie a evenimentului LIBERTY PARADE, organizat de Radio 21, se va desfasura in data de 28 iulie, pe Liberty Parade Arena (plaja dintre Venus si Saturn)! Invitatul special din acest an este celebrul DJ ROGER SANCHEZ, regele house-ului.
In acest an, Liberty Parade beneficiaza de un super imn compus si interpretat de RADIO KILLER! Radio Killer a devenit primul proiect de DJ din Romania care a reusit sa intre in playlist-ul BBC Radio One cu piesa “Lonely Heart“. Imnul Liberty Parade 2012 – Radio Killer – “Is It Love Out There” – a fost produs in studioul Hahaha Production. “ Sursa – Radio 21.
Anul asta nu ne-au mai frecat cu nu stiu ce concurs, cu remix-uri, cu 14 teaser-uri… anul asta ne-au pus imnu`pe tava, cum trebuia s-o faca de fiecare data.
Radio Killer s-a ocupat de anthem anul acesta si pot spune ca au facut o treaba buna, sound-ul e addictive rau, acuma strambam putin din nas ca nu are nu stiu ce linie melodica mai trance, ca seaman cu Avicii – Levels, ca nu are destule versuri, dar in 2-3 saptamani, toata lumea o sa stie piesa si o sa spuna ca e buna. Si ca sa spulberam orice conspiratie si teama de vreun invitat dubios, Radio 21 confirma, ROGER SANCHEZ IS IN THE HOUSE ! Multumim Radio 21 & HaHaHa Production !
De ieri ne-a izbit un vant nesimtit, rece si puternic. Cand m-am trezit (pe la 4 dupa-amiaza), soarele batea superb in camera, ma gandeam ca e inca o zi calduroasa unde mor in tramvai dar pot sa savurez oricand o bere rece. De unde atata, nici nu am iesit bine din casa ca m-a lovit o rafala de vant.. mi s-a zbarlit toata pielea . Fugi in casa si cauta un hanorac… degeaba, tot mi-a fost frig dar am zis ca mai bine strang din dinti, nu mai aveam chef sa ma umplu iar de haine, imi aduce aminte de lunile trecute si chiar nu aveam chef. Seara a fost si mai rau, zici ca ne facea Katrina cu mana, doamne fereste.
Astazi, LUNI DIMINEATA , ma trezesc, rupt in gura de oboseala, cu ochii lipiti, ma dau jos din pat, CANCER. Frig, tremuram, nu imi dadeam seama de ce. Abia ca ma dezmeticesc, ma uit pe geam, cacat, unde e soarele ? Nicaieri, vant, frig, vreme de ploaie dar fara picaturi… Drumul pana la baie si inapoi a fost groaznic, nu stiam cum sa tremur mai rau ca sa ma incalzesc. Mi-am luat cei mai grosi blugi, un pulover si hanorac peste, sa fiu sigur ! Drumul pana la scoala a fost de rahat, vremea asta o gasesti in Octombrie frate, nu in Mai !
Sper ca se termina curand cu canceru` asta, m-am obisnuit deja cu caldura si nu vreau sa blestem iar zilele din cauza ploilor si a statului in casa.
Ma uit in calendar si nu-mi vine sa cred, mai am aproximativ o luna de scoala ! Se termina… e ceva dubios, un sentiment pe care nu-l pot descrie in cuvinte. Intr-un fel ma simt ingrijorat pentru ca nu o sa mai am o rutina bine stabilita pe timpul anotimpurilor reci si enervante, dar in acelasi timp imi miroase a libertate, foarte multa.
Cu mana pe inima spun ca mi-am pierdut ani buni din viata pe rahatul asta numit “educatie” care te umple pana la refuz de informatii nefolositoare in orice profil. Nu mai stiu exact pe ce loc suntem, dar in top 10 tot avem pozitie, anume, cea mai grea scoala. Italienii fac la facultate ce facem noi intr-a 9-a la matematica M2! E un chin groaznic…
Odata cu terminarea scolii scap si de cele mai urate lucruri posibile din viata unui elev de liceu: scutiri, absente, invoiri, lipsa de respect in fata profesorului, colectiv de cacat, mucosi, pokemoni, profesori nenorociti, bai jegoase, pierdut vreme degeaba, trezitul de dimineata… toate astea nu-mi vor lipsi, niciodata.
Bine, cand voi avea o slujba, atunci am un motiv pentru care trebuie sa ma trezesc dimineata, sa am un dram de respect si sa fiu atent si productiv, pentru ca PRIMESC BANI pe asa ceva, nu ca la scoala, unde dai bani pe fondul scolii, bodyguarzi si alte porcarii pentru incinta lor.
Fara scoala… fara griji, pe motto-ul asta merg.
Ascultati piesa, indiferent de genul preferat… o sa va placa.
Strandurile sunt deschise de pe 1, deja cad batranii pe strada, iar eu ma sufoc in RATB. Asta mi se intampla pe la sfarsitul lui Iunie, nicidecum inceputul lui Mai !
Deja te uiti ciudat pe o persoana daca e cu o bluza de trening sau un hanorac in timpul zilei.. frate, e foarte cald, mult prea cald pentru perioada asta. Nu am crezut ca pot sa uit de frig in asa scurt timp.. parca ieri puneam geaca pe mine ca-mi tremurau oasele in drum spre casa… acum, vremea e superba!!!
Parcurile sunt arhi-pline, nu prea mai sta nimeni pe-acasa, drept dovada ca stai sa cauti o banca vreo 30 de minute, nu conteaza in care parc, bucurestenii au navalit peste tot. La scoala murim de cald in banci si nu stim cum sa scapam mai repede de ore ca sa ajungem acasa pentru dusul mult dorit de la prima ora a diminetii in drum spre scoala, drum pe care iti porti ochelarii Ray-Ban cu mandrie, dar capul iti frige de la atata soare, drum unde cafeaua este inlocuita de bere si multa guma, drum care era insuportabil prin Februarie, drumul spre scoala a devenit ceva lejer… doar gandul ca avem scoala ne mai spulbera visatul cu ochii deschisi, insa ne adaptam ca altceva nu putem face, suntem INCA elevi si ne pregatim pentru bac…. nu?
Vremea asta imi tine moralul ridicat, ma tine in priza, nu pot sa fiu trist pe asa o vreme pe care mi-0 doresc inca din Septembrie `11. Totul e mai frumos, strazile sunt pline de tineret, toate parcurile au prins culoare, concerte in aer liber (A facut Salam o vizita si pe la noi in cartier, dupa ce a cantat, a inceput scandalul… cateva impuscaturi, cateva taieturi, nimic iesit din comun), savurez berea cu o placere de nedescris, nu imi mai ingheata mana pe tigare, nu se mai inopteaza la 5 dupa-amiaza, nu mai tremur ca o piftie in statie la tramvai s.a.m.d. Pur si simplu, ma simt mai bine, sper s-o tina asa pana in Octombrie cel putin!
Trebuie sa mai scriu… nu sunt in stare sa las blogu` plin de praf.. mai merge si niste Pronto
Despre? Gasesc eu ceva pe parcurs, nu-i problema, asa fac mereu cand sunt in pana de idei si nevoie de postari. Sa scriu despre facebook, iar? Rahat, nu mai merita, sau poate… stai ca mi-am dat seama ce pot sa spun despre viata noastra virtuala.
Facebook inseamna un tumblr.com stupid, plin de poze cu mesaje menite sa te motiveze, sa-ti verse o lacrima pe obraz, sa te bucure sau sa te bage intr-o melancolie imensa. De obicei, acel mesaj este pe un fundal gen, rasarit, o femeie frumoasa sau unu` plin de tatuaje care trage o tigare. Bun, nu ca as avea ceva impotriva, dar daca nu vad 100+ poze in fiecare zi cu mesajele respective, nu pot dormi linistit. E plin ochi frate, nu mai vezi ceva interesant, doar mesaje inspirationale din partea unor copii de maxim 17 ani care si-au trait viata in cale`afara si nu mai au ce primi deja, parca-i vad cu nepotii de mana…
Pe langa jegu` de tumblr, vedem si pozele copiate de pe 9gag si puse sub emblema “demotivational.ro” sau ceva de genul… nu sunt fanul, de obicei cand pun o poza de pe 9gag, specific sursa si nu o ard pe “romaneste” sa inteleaga toti prostii. Daca te uiti pe 9gag inseamna ca ai un minim de bagaj, pentru ca acel site iti arata unele chestii pe care pana si FBI-ul incearca sa le ascunda. Nu ma credeti? Spaga voastra, site-ul ala e singura portita spre realitatea asta infecta, plina de manipulare si prostie.
Gata, sa lasam FB-ul pentru cei cu nevoie. Revenind la realitate, pot spune ca sunt intr-o stare extrem de buna din cauza vremii. De obicei nu credeam ca vremea imi poate influenta starea de spirit, dar se pare ca atata timp cat vad fete in fuste scurte, balerini si ochelari, imi creste placerea de a sta afara si de a privii “frumusetile” capitalei. Da, vremea buna scoate tot ce e frumos din casa. Sa nu mai zic de spartul semintelor in parc, pierdutul noptilor pe strazi si fotbalul pe unde apuci… gata cu “meteo`ul” negativ… a venit caldura .
Despre mine… chestii nesemnificative. O ard solo, ma bucur de vreme, savurez vacanta si duc dorul.
Nu stiu cat de repede a trecut anul asta, ca deja 2012 bate la usa cu multa bere si distractie. Printr-o minune mi-am gasit anturajul in care pot sarbatori venirea noului an in tromba. Abia astept, in mai putin de 24 de ore o sa fiu rupt de beat, fericit, cu iubita de gat, strigand LA MULTI ANI 2012 cu sampania in mana, sperand la un an mai bun ca precedentii. Am 18 ani, e ceva ciudat, nu ma mai simt asa mic, parca am un rost, parca am ajuns sa contez pe undeva… e un feeling dragut… defapt il ador. Ador sa contez, imi da un scop, un sens, nu mai stau ca mortu`n casa… ma bucur de fiecare data cand am planuri, treburi sau alte chestii care-mi ocupa timpul pe care inainte il pierdeam in fata calculatorului cu niste “prieteni” jucandu-ma 12-14 ore ca spartu`. Am trecut peste asta. Abia de mai stau in fata calculatorului..de obicei o fac pentru a cauta muzica, a mai intra pe facebook si a mai scrie pe blog (foarte rar, recunosc).
Anul 2011 a fost cel mai tare din viata mea. Am trait cele mai mari frustrari si temeri, dar am si trait viata din plin. Am ajuns de 2 ori la mare, am fost martor la cel mai tare concert din viata mea (The Mission – Dance Weekend), i-am revazut pe cei de la Above & Beyond (geniali), am ajuns la Sander van Doorn, la Armin van Buuren, Cadenza Vagabundos… si sa nu uitam de Liberty Parade 2011. A fost un an extraordinar. Am trecut corigenta la matematica (panica mai mare nu am avut in viata mea), am facut bani (inseamna foarte mult pentru mine, credeti-ma), am reusit sa fac un bal calumea pentru liceul meu, m-am distrat, am plans, am ras… ce dracu nu am facut… pur si simplu genial, anul asta nu-l voi uita toata viata mea. Tot in anul asta am devenit major, cel mai mare pas din viata…
Vine 2012, sper la mai mult, bineinteles. Sper sa iau BAC-ul, sper sa dau la o facultate, sper sa-mi gasesc ceva calumea de munca, sper sa produc bani, sper sa ies din tara (poate, poate), sper sa ajung la mare de cel putin 3 ori, sper sa ajung iar la munte, sper sa nu ma mai chinui atat cu scoala, sper sa invat, sper sa imi cumpar haine noi, sper sa-mi iau iar Conversi, sper sa am o relatie de durata, sper sa ma apuc de sala, sper sa imi fac mai multi prieteni, sper sa nu ma mai cert cu nimeni, sper sa nu-mi mai dezamagesc parintii pe care ii iubesc neconditionat pentru ca ei m-au facut si ei ma suporta pe fiecare zi (chiar daca nu le-o arat, tot ii iubesc), sper sa nu mai supar pe nimeni, sper sa bucur mai multa lume, sper sa contez mai mult pentru cei din jur, sper sa fiu un prieten pe care te poti baza oricand, sper sa mai las din orgoliu, sper sa imi creasca barba … am multe sperante, dar cu putina truda, le pot face pe toate.
Ultima postare de pe 2011. De Craciun nu m-am sinchisit sa scriu, asta e, dar in ajunul lu` 2012 nu pot sa las blogul neatins. Va urez Un An Nou cat mai fericit, plin de impliniri, voie buna, bani, sanatate, speranta si virtute, ca avem nevoie… a da, sper sa nu murim .
Nu stiu daca pot descrie exact cum trebuie, dar fieacare dintre prietenii pe care ii voi enumera mai jos exista in orice anturaj.
Parsiv.
- acel prieten care te face pe la spate fara sa-ti dai seama. El e ala care-ti face tie zilele amare, din cauza lui te certi cu cei din jurul tau, din cauza lui nu ai gagic/a, din cauza lui o duci prost fara sa-ti dai seama. Mereu e pe langa tine, ai impresia ca e de mare ajutor cand defapt ti-o trage pe la spate atat de lin incat nu-l simti decat dupa o revelatie stupida descoperita intr-o intamplare in care e dat de gol… nasol, nu ?
Bazat.
- acel prieten care stii sigur ca poti sa-l chemi cand ai probleme. Cel care il injuri cum te taie capul pentru ca ti-e prieten, altfel ti-ar fi frica sa te iei de el sau sa faci misto. El e acela care cunoaste multa lume, merge fara frica pe strada si daca iese vreun scandal pe undeva, se bucura ca prinde asa ceva in sfarsit si se ia la bataie cu oricine, nu tine cont, pentru ca are “spatele” asigurat. Fiecare dintre noi cunoaste cel putin o persoana de genu` si tinem de ea pentru ca e nevoie si de asa ceva in viata noastra.
De nadejde.
- acel prieten care te ajuta oricand ai vreo treaba pe care nu o poti rezolva singur. El e acela care cu un pahar de whiskey in mana iti promite luna si soarele, fara vreun serviciu in schimb, care te asigura ca iti va raspunde la orice ora cand il vei suna, indiferent ca-ti naste nevasta (doamne fereste), ca ti-ai pierdut cheile si nu ai unde sa stai peste noapte, ca te-a parasit gagica/-ul si esti praf… pe el te poti baza. Trebuie sa ai grija de asemenea prieteni, sunt foarte rari.
Lider.
- acel prieten care se pricepe la orice si toata lumea il cunoaste. El da tonu` la multe dintre fazele caterincoase din clasa, grup, party etc. Cu el danseaza toata lumea intr-un club, cu el bei mult, cu el te imbeti, pe el il invidiezi pentru ca vrei si tu sa fi in centrul atentiei dar esti ignorat. E cel mai invidiat, dar si cel mai respectat. Nu o fi vreun smecher, vreun bataus, dar are personalitate si orgoliu, nu se lasa greu si are multe calitati. Toata lumea cunoaste o persoana de genu`.
Caterinca.
- acel prieten care poate face misto de absolut orice lucru, la orice timp, in orice instanta. Mereu te face sa razi, mereu zambeste si nu poti sta cu el serios. Cand te duci la o intalnire serioasa sau … dau un exemplu stupid.. biserica, te simti cel mai pacatos si neserios om de pe pamant langa el, te face sa te inrosesti de atata ras, sa te doara falcile, pur si simplu nu ai cum sa fi sec… toti avem prieteni de genul si mereu il vrem aproape, pentru ca ne face sa ne simtim bine.
Fara chef.
- acel prieten care mereu e indecis, nu ia decizii niciodata, nu se baga in vreo tampenie, nu are energie niciodata si parca ar sta in casa toata viata lui. Nu ai sa-l vezi ca face ceva constructiv decat daca e obligat sau munceste pe bani. Prefera sa piarda timpul in fata TV-ului/calculatorului sau mai stiu eu ce, sa manance numai prostii si sa nu se ridice de pe scaun decat atunci cand face pe el. Rar iese pe-afara, de obicei are mai multi bani ca tine, are mai tot ce-ti doresti tu dar nu ai sa-l vezi niciodata ca e bucuros de un lucru… te gandesti ca in locul lui ai fi bucuros o saptamana pentru un Iphone (I`m just saying).
Pampalau.
- e plina tara de respectivi. Sti cel putin 5 “prieteni” care sunt asa. Ei sunt cei care incearca sa se afirme sub orice forma, mereu gresesc cand se contrazic, daca se contrazic sunt prosti si noi le dam peste nas, nu sunt in stare niciodata sa duca o treaba pana la capat fara ajutor, daca ii pui sa te ajute cu ceva, ai stricat toata treaba, crede ca e lider, se baga in discutii ampulea si te enerveaza, se imbraca urat dar scump, il urasti pentru prostia lui si pentru ipocrizia care o afiseaza zi de zi. Nu ai cum sa-i eviti…
Siguratic.
- acel prieten care nu sti multe despre el, care sta mereu in umbra, rar se afirma sau rar ai ce povesti despre el. Nu face lucruri hilare, nu face un pas in fata atunci cand vreti sa faceti vreo tampenie sau vreo caterinca, e multumit cu putinul pe care-l are si nu aspira la ceva grandios. E bun la suflet si nu prea ai cum sa te certi cu el pentru ca nu prea e cunoscut… cu greu afli ce fel de persoana e. E inchis in sine, nu il vezi prea des, te plictiseste.
Sunt curios cati dintre voi are parte de toti “prietenii” de mai sus (daca mai aveti ceva de adaugat, sa-mi spuneti ca sa facem lista cum trebuie)
Mai sus aveti cateva exemple din viata acestor “star”-uri, care ne incanta cu muzica si cu visul ca vom ajunge cel putin o data pe scena, aplaudati de o mare de lume, apreciati pentru ce facem, nu neaparat cantat. Stau si ma uit, visez, imi fac scenarii, am impresia ca pot ajunge ca unul dintre ei.. vise, foarte mari. Mereu ma amagesc singur ca voi reusi in viata si ca o sa am o viata superba.. aceste lucruri nu se pot intampla peste noapte (decat daca o sa castig la kiss-cash sau loto), trebuie sa te zbati pentru celebritate. Plus ca trebuie sa renunti la viata privata.. e ceva prea comun si mediatizat ca sa ti secret. Bag mana-n foc ca aproape toti care se uita pe Mtv sau mai stiu eu ce post de muzica, se imagineaza pe o scena de genu` facandu-si treaba la o performanta inegalabila… sa va dea Dumnezeu sansa sa reusiti acest lucru.
Parca ne oftica, se lauda cu chestile astea.. masini, femei, bani, bijuterii, libertate, faima, muzica… viata de invidiat… asa viata, sa tot ai. (am observat ca asta e moda mai nou, la majoritatea star-urilor…)
Nu mai am timp sa scriu, plus ca nu am idei atunci cand mai verific blogul… imi pare rau.
Acum trebuie sa plec, din nou nu am timp nici de mine. Balul e pe 1 Decembrie, abia astept.
Se va continua…
Ultimele 2 luni au fost foarte agitate, dar cu folos. Sunt mandru de mine pentru ca am reusit sa organizez un bal care se anunta cel mai tare de cand exista liceul nostru. Stiu ca ma arunc prea mult, dar am toate motivele sa cred ca lumea o sa se simta bine, ca Maximilian o sa faca un show bestial, ca bobocii o sa se distreze si ca lumea o sa vorbeasca despre acest bal in anii urmatori.
Extenuat nu sunt, spre mirarea mea, banuiesc ca daca te implici mult si iti place ce faci, niciodata nu o sa fi obosit sau satul. Daca as reusi sa-mi gasesc o slujba asemanatoare in viitorul apropiat, m-as bucura de viata pe deplin. Trebuie sa trag pentru chestia asta si nu o sa ma las usor… merita.
Cu scoala ma descurc, mult mai bine fata de anii trecuti. In sfarsit pot spune ca mi-am gasit un profil la care nu-mi fac probleme imense. Singura enigma ramane matematica, trebuie sa iau bacul, nu concep sa pic… imi trebuie pentru a-mi atinge obiectivele propuse pentru viata mea de adult.
In rest, toate bune si frumoase, va las, promit ca o sa scriu mai des, inspiratia mi-a revenit.
Nu ca ar fi ceva obligatoriu. Nimic nu ma impinge de la spate incat sa ma forteze in a scrie fara o noima respectiva pentru intelesul populatiei care imi viziteaza frecvent paginile astea umplute de tampenii si prostii pe care le slobozesc pe gaura creierului.
Mi s-a sugerat sa nu mai folosesc jargoane si sa nu mai injur.. ce haz ar mai avea ? Asta e caracterul meu (pe blog), astfel reusesc sa ma exprim cat mai bine, pe intelesul vostru, bineinteles.
Mi s-a mai sugerat sa imi urmez un tel in viata, pentru a-mi asigura un talent/o slujba/o familie/ ceva important care-mi poate face viata mai lejera si placuta.. Inca ma ocup de lucrurile astea, ma consider prea mic pentru a lua atatea responsabilitati “in mana”.
De cand a inceput scoala, nu mai am timp s-o frec. E atat de ciudat si dubios (pleonasm, haha) pentru ca eram obisnuit sa ma trezsesc, undeva pe la 4-5 dupa-amiaza, sa lenevesc inca vreo 2-3 ore, sa ies pe-afara si s-o frec, sa ajung acasa si s-o frec pana adorm, atunci cand cocosii urla mai tare.
Ma simt mai bine, imi dau seama ca fac ceva cu viata mea.
Nu mai am timp nici sa ascult o melodie cand ajung pe-acasa, ca deja imi suna telefonul ca sa ma anunte nu stiu cine ca am intarziat.. a devenit o rutina sa nu mai am timp de nimic.. nu credeam ca o sa incep in asa forta anul asta scolar.. dar ma bucur, ma simt responsabil si folositor, am o viata activa si asta imi doresc cel mai mult. Sunt optimist si cred ca o sa iasa ceva frumos daca ma pun pe treaba, se merita.
Revenind la obisnuitele mele prostii… abia astept sa ajung la Armin van Buuren, la balul bobocilor din Iorga si la cel din Marin Preda. Mai e putin.. atat de putin..